Deși puternic marcat de pandemia de Covid-19 și de toate provocările mai mari sau mai mici care au decurs din criza sanitară ce a însoțit-o, anul 2021 s-a dovedit din nou o perioadă fructuoasă, din punct de vedere al acțiunilor întreprinse și obiectivelor atinse de Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT). Într-un context atipic, în care însă nu au fost pierdute niciun moment din vedere țintele majore de eficientizare energetică, ce presupun, după cum bine se știe, o implicare masivă din partea industriei de ferestre, uși și fațade cortină - produse care constituie interfața majoră dintre mediul interior și cel exterior, cu efecte directe și masive asupra consumului de electricitate și căldură - organizația a militat permanent pentru susținerea intereselor membrilor proprii, reușind să repurteze victorii notabile, pe mai multe planuri. Desigur, în acest tablou au existat și umbre, generate, în special, de factori de natură extrinsecă, ce au pus în pericol, într-o anumită măsură, echilibrul câștigat prin aplicarea programului guvernamental de susținere a activității din construcții din România.
Contribuţie la organizarea judicioasă a industriei și stabilirea obiectivelor prioritare
Trebuie menționat faptul că, în prezent, patronatul, în calitatea sa de membru al Federației Patronatelor Societăților de Construcții (FPSC), se bucură de avantaje semnificative în procesul de negociere cu autoritățile publice, premisa respectivă asigurând de cele mai multe ori succesul unor demersuri care în trecutul nu foarte îndepărtat erau sortite eșecului.
Acest fapt reprezintă o dovadă clară a maturizării pieței de profil și a consolidării poziției deținătorilor de capital, care astfel au posibilitatea de a-și exercita în mod complet funcția de forță motrice a unui sector de activitate recunoscut pentru dinamismul său, precum și pentru oportunitățile de dezvoltare pe care le are, într-o conjunctură în care accentul se pune puternic și apăsat pe protecția mediului, creșterea confortului utilizatorilor, comportamentul economic responsabil - într-un cuvânt, pe sustenabilitate.
Deși, la o analiză superficială, evaluarea ar putea părea exagerată, calculele permit cu ușurință demonstrarea impactului decisiv pe care industria respectivă îl are asupra eficienței energetice a clădirilor, iar din acest punct de vedere este mai mult decât evident că o organizare judicioasă a sectorului și o stabilire responsabilă a priorităților pe termen scurt, mediu și lung nu fac altceva decât să asigure condițiile necesare atingerii obiectivelor deosebit de ambițioase stabilite de politicienii europeni. În continuare, este prezentată o succintă trecere în revistă a câtorva dintre acțiunile PPTT derulate în ultimele 12 luni, cu mențiunea că multe dintre realizări au constituit o încununare a eforturilor pe care specialiștii organizației le-au depus ani de-a rândul.
Măsuri ferme, propuse pentru limitarea efectelor negative ale crizei sanitare
Referitor la pandemie, provocările sale au fost contracarate cu succes de patronat, care a propus, încă de la început, o serie de măsuri de sprijin, cum ar fi: modificarea decretului guvernamental cu privire la starea de urgență și extinderea domeniilor pentru care a fost emis certificat de situaţii de urgenţă, permiţând, astfel, plata indemnizaţiilor în condiţiile diminuării încasărilor, simplificarea sistemului de emitere a certificatului de situaţii de urgenţă, extinderea obiectului de activitate al Casei Sociale a Constructorilor (CASOC), astfel încât să asigure protecţia salariaţilor din activitatea de construcţii etc. Alte propuneri menite a limita efectele negative ale crizei medicale s-au referit, printre altele, la acordarea de bonusuri de 10% pentru toate taxele plătite la timp de către firme, asigurarea unei discipline a plăţilor către antreprenori și furnizori, definirea unor măsuri care să compenseze scăderea exporturilor, stabilirea de direcţii clare pentru investiţii pe termen scurt și mediu, accelerarea procesului de stabilire a normelor metodologice pentru OUG nr. 29/2020, pentru facilitarea accesării creditelor de cât mai multe firme care au nevoie de capital de lucru sau investiţii, urgentarea procedurilor de plată pentru lucrările executate, susţinerea eforturilor de digitalizare a domeniului proiectării, menţinerea facilităţilor oferite de OUG nr. 114/2018 pentru companiile din construcţii etc.
Certificarea firmelor de construcţii, un deziderat tangibil
În ceea ce privește sistemul general de certificare a firmelor din construcții, FPSC a solicitat înființarea unei autorităţi naționale care să evalueze și să certifice firmele, în conformitate cu un set de criterii specifice fiecărui domeniu (proiectare, construcții civile, construcții de drumuri și căi ferate etc.). Aceasta are funcția de a urmări, printre altele, calificarea profesională a personalului angajat, respectarea unor condiţii financiare și tehnice, calitatea lucrărilor executate etc. Din cadrul organismului respectiv ar fi necesar să facă parte reprezentanții patronatelor, ministerului de resort, Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), învăţământului universitar, diverselor asociaţii profesionale etc. Ceea ce este important de precizat este că autoritatea ar trebui să beneficieze de sisteme de control, de reclamaţii și de soluţionare a problemelor. "Sistemul de certificare a firmelor din construcţii nu constituie o inovaţie a noastră, el fiind aplicat în multe state europene, deși nu există o legislaţie unitară la nivel comunitar din acest punct de vedere. De exemplu, există ţări unde aplicarea sa este voluntară, după cum în altele aceasta este obligatorie pentru cazurile în care companiile participă la licitațiile pentru lucrări finanţate din fonduri publice. Un astfel de model, cum este cel din urmă, ar fi util și pentru România, unde riscul seismic ridicat impune adoptarea unor măsuri de precauţie. Din păcate, în domeniu nostru există în prezent multe firme care nu respectă cerinţele minime pentru a derula asemenea proiecte. Dacă situaţia s-ar schimba în sensul propus de noi și ar apărea acest sistem de certificare tehnico-profesională, la lucrările publice, de exemplu, nu ar mai putea lua parte la licitaţii companii care nu demonstrează că beneficiază de aportul unui personal de specialitate. Sistemul include un registru naţional online, care permite accesul liber la informaţii de interes public, referitoare la situaţia profesională și competenţele unor firme din domeniu, astfel încât toţi beneficiarii, indiferent de statut, să poată alege constructorul în cunoștinţă de cauză. Autoritățile publice au un rol bine definit în schema respectivă, ISC fiind chemat, de pildă, să efectueze toate verificările necesare pe linie de calitate. De asemenea, Ministerul Dezvoltării - reprezentând autoritatea de reglementare pentru sectorul construcţiilor - face propunerile legislative și are atribuții mai ales în domeniul respectării legalităţii în domeniu", au afirmat oficialii patronatului. În conformitate cu OUG nr.6/2018, s-a instituit deja obligativitatea înființării unui astfel de sistem, însă până în prezent nu au fost stabilite normele metodologice de aplicare a sa.
Calitatea în construcţii, un obiectiv ce trebuie urmărit permanent
Pe segmentul de tâmplărie termoizolantă, lucrurile au evoluat mai rapid, ceea ce a permis elaborarea certificatului profesional pentru companii. Aceasta constituie, de asemenea, o contribuție importantă pe care PPTT o are la consolidarea industriei de tâmplărie termoizolantă din România. Baza legală a documentului este reprezentată de legea nr. 10/1995 referitoare la calitatea în construcții, unde se stipulează, la capitolul al doilea, că "certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare și/sau consultanță în construcții ..., care execută lucrări de construcții, precum și perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor ..." sunt elemente definitorii ale calității lucrărilor. De altfel, în cadrul OUG nr.6/2018 se precizează "obligativitatea operatorilor economici care acționează pe piața construcțiilor de a obține, anterior desfășurării activității, certificarea în domeniu, fapt ce impune instituirea unui mecanism de certificare, care face obiectul unor demersuri cu privire la crearea unei platforme privitoare la Registrul național al certificărilor în construcții ... ce va asigura interoperabilitatea datelor referitoare la criterii juridice-administrative privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, legalitatea funcționării, solvabilitatea, achitarea taxelor și impozitelor, criterii economico-financiare privind justificarea capacității financiare și economice și criterii tehnice privind condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite ...". În prezent, sistemul include verificări ale îndeplinirii criteriilor menționate anterior de către Comisia Tehnică de Certificare Profesională a PPTT. Pentru certificare, este necesară obținerea unui cuantum de minimum 240 de puncte, din care 130 pentru cerințele spațiului de producție, 50 pentru personal și 60 pentru respectarea criteriilor de calitate.
Certificatul este emis de FPSC, se acordă pentru fiecare tip de producție în parte și se reînnoiește o dată la trei ani. Conform propunerilor actuale, odată ce sistemul de certificare va fi generalizat la nivelul întregului sector al construcțiilor, documentele emise pentru companiile din domeniul tâmplăriei își vor păstra valabilitatea.
Protecţia la foc, un subiect aflat în dezbateri și care își așteaptă soluţionarea
Pe segmentul securității la incendiu, reprezentanţii PPTT subliniază că, în mod normal, normativul P118-1/1999, ce reglementează încă acest aspect, ar fi trebuit să fie la rândul său actualizat periodic, pentru a fi în concordanță cu legislația europeană în vigoare, pe de o parte, precum și cu tehnologiile moderne care s-au dezvoltat de la data intrării în vigoare a normativului în discuție și până în prezent, pe de altă parte. În prezent, P118 pune accent, în principal, pe metodele pasive de prevenire a incendiilor. Consecința conceptului respectiv se reflectă în stabilirea unor cerințe de combustibilitate impuse majorității elementelor pentru construcții, care sunt dublate, de foarte multe ori, de rezistența la foc. Din punctul de vedere al experților PPTT, multe dintre respectivele cerințe intră în contradicție cu altele, care sunt legate de siguranța în exploatare a elementelor de tâmplărie, indiferent dacă este vorba despre pereți cortină, uși, ferestre sau pereți vitraţi de compartimentare. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că, la momentul elaborării și intrării în vigoare a normativului P118-99, la nivel european nu exista încă o legislație comună cu privire la testarea și clasificarea produselor pentru construcții atât din punct de vedere al rezistenței la foc, cât și din cel al reacției la foc. De asemenea, la data elaborării normativului, toți specialiștii din domeniu considerau că un element care se încadrează în clasa de combustibilitate la foc C0 (în prezent clasă de reacție la foc A1), adică incombustibil, rezistă expunerii la foc timp 15 minute. De aici a apărut cerința de rezistență la foc de 15 minute pentru foarte multe elemente de construcție care nu prezintă caracteristici de portanţă, ceea ce este anormal. Eforturile depuse de-a lungul anilor de echipele de experţi ale patronatului au fost intense, însă, din păcate, nu s-au materializat într-o modificare constructivă a legislaţiei. Din diferite motive, de cele mai multe ori birocratice, s-au justificat decizii de amânare, ajungându-se la o situaţie de nedorit, în care securitatea la incendiu să fie deficitar reglementată în România, inclusiv pe segmentul tâmplăriei termoizolante, după cum se arăta anterior. PPTT și-a demonstrat deja dorinţa, precum și capacitatea de a contribui, prin aportul specialiștilor săi, la actualizarea normei în cauză - demers ce ar fi, fără discuţie, în beneficiul companiilor membre, precum și al întregii societăţi, dacă se au în vedere avantajele ce decurg dintr-o legiferare responsabilă și avizată a acestui domeniu extrem de sensibil.
C47 - normativul de sticlă pentru construcţii care pune România pe harta statelor dezvoltate
Pe segmentul de sticlă pentru construcții, în schimb, 2021 a marcat o performanță notabilă, prin adoptarea normativului C47, până la intrarea sa definitivă în vigoare fiind necesar doar un ultim aviz din partea experţilor Comisiei Europene, care, conform experienţei curente, constituie mai degrabă o simplă formalitate, având în vedere faptul că documentul a fost atent analizat specialiștii autorităţii de reglementare din România. Meritele pentru elaborarea C47 aparţin în totalitate membrilor PPTT, care au activat în cadrul Comitetului Tehnic pentru Sticlă și Geam Termoizolant din cadrul patronatului și din care fac parte Valentin Petrescu - președinte al organizaţiei și administrator al companiei Valras Prod, Leon Buzatu - Saint-Gobain Glass România, respectiv Dragoș Matei - AGC Flat Glass România.
Experienţa tehnică a acestor specialiști și legăturile lor nemijlocite cu producţia de sticlă arhitecturală și vitraje au constituit garanţia unei abordări nepărtinitoare, toate eforturile depuse fiind ghidate de dorinţa de a asigura o abordare corectă și o aliniere a practicilor industriale din România la cele existente în statele dezvoltate ale lumii. Prin adoptarea acestui normativ, România a reușit intrarea în lumea civilizată, inclusiv din punctul de vedere al produselor din sticlă pentru construcţii, noua normă asigurând o calitate corespunzătoare lucrărilor care se vor realiza în viitor folosind astfel de produse. Cel mai important element stabilit de C47 este al responsabilităţii pentru caracteristicile produsului finit. De acum înainte, pentru comportamentul în exploatare al geamului inclus în ansamblul de tâmplărie este responsabilă compania care produce ferestrele sau, după caz, expertul care realizează proiectul. Aceste entități vor avea obligaţia să integreze materiale conforme cu aplicaţiile specifice și să nu se mai ghideze exclusiv după principiul preţului celui mai mic. De exemplu, în cazul unei școli, având în vedere aspectul precizat anterior, nu va mai fi posibilă instalarea unui pachet vitrat simplu 4-16-4 float Low-E, ci, din cauza exigenţelor de securitate, producătorul de tâmplărie - dată fiind noua sa postură de responsabilitate - va impune comanda unor produse cu sticlă securizată, laminată etc. "Este un pas uriaș înainte în ceea ce privește calitatea construcţiilor și sperăm ca aceasta să constituie o simplă etapă, urmată de altele, în cadrul procesului de creștere a performanţelor în industria de profil din România", a afirmat Valentin Petrescu.
Articol preluat din Revista Fereastra, editia din noiembrie-decembrie 2021, www.fereastra.ro
Contribuţie la organizarea judicioasă a industriei și stabilirea obiectivelor prioritare
Trebuie menționat faptul că, în prezent, patronatul, în calitatea sa de membru al Federației Patronatelor Societăților de Construcții (FPSC), se bucură de avantaje semnificative în procesul de negociere cu autoritățile publice, premisa respectivă asigurând de cele mai multe ori succesul unor demersuri care în trecutul nu foarte îndepărtat erau sortite eșecului.
Acest fapt reprezintă o dovadă clară a maturizării pieței de profil și a consolidării poziției deținătorilor de capital, care astfel au posibilitatea de a-și exercita în mod complet funcția de forță motrice a unui sector de activitate recunoscut pentru dinamismul său, precum și pentru oportunitățile de dezvoltare pe care le are, într-o conjunctură în care accentul se pune puternic și apăsat pe protecția mediului, creșterea confortului utilizatorilor, comportamentul economic responsabil - într-un cuvânt, pe sustenabilitate.
Deși, la o analiză superficială, evaluarea ar putea părea exagerată, calculele permit cu ușurință demonstrarea impactului decisiv pe care industria respectivă îl are asupra eficienței energetice a clădirilor, iar din acest punct de vedere este mai mult decât evident că o organizare judicioasă a sectorului și o stabilire responsabilă a priorităților pe termen scurt, mediu și lung nu fac altceva decât să asigure condițiile necesare atingerii obiectivelor deosebit de ambițioase stabilite de politicienii europeni. În continuare, este prezentată o succintă trecere în revistă a câtorva dintre acțiunile PPTT derulate în ultimele 12 luni, cu mențiunea că multe dintre realizări au constituit o încununare a eforturilor pe care specialiștii organizației le-au depus ani de-a rândul.
Măsuri ferme, propuse pentru limitarea efectelor negative ale crizei sanitare
Referitor la pandemie, provocările sale au fost contracarate cu succes de patronat, care a propus, încă de la început, o serie de măsuri de sprijin, cum ar fi: modificarea decretului guvernamental cu privire la starea de urgență și extinderea domeniilor pentru care a fost emis certificat de situaţii de urgenţă, permiţând, astfel, plata indemnizaţiilor în condiţiile diminuării încasărilor, simplificarea sistemului de emitere a certificatului de situaţii de urgenţă, extinderea obiectului de activitate al Casei Sociale a Constructorilor (CASOC), astfel încât să asigure protecţia salariaţilor din activitatea de construcţii etc. Alte propuneri menite a limita efectele negative ale crizei medicale s-au referit, printre altele, la acordarea de bonusuri de 10% pentru toate taxele plătite la timp de către firme, asigurarea unei discipline a plăţilor către antreprenori și furnizori, definirea unor măsuri care să compenseze scăderea exporturilor, stabilirea de direcţii clare pentru investiţii pe termen scurt și mediu, accelerarea procesului de stabilire a normelor metodologice pentru OUG nr. 29/2020, pentru facilitarea accesării creditelor de cât mai multe firme care au nevoie de capital de lucru sau investiţii, urgentarea procedurilor de plată pentru lucrările executate, susţinerea eforturilor de digitalizare a domeniului proiectării, menţinerea facilităţilor oferite de OUG nr. 114/2018 pentru companiile din construcţii etc.
Certificarea firmelor de construcţii, un deziderat tangibil
În ceea ce privește sistemul general de certificare a firmelor din construcții, FPSC a solicitat înființarea unei autorităţi naționale care să evalueze și să certifice firmele, în conformitate cu un set de criterii specifice fiecărui domeniu (proiectare, construcții civile, construcții de drumuri și căi ferate etc.). Aceasta are funcția de a urmări, printre altele, calificarea profesională a personalului angajat, respectarea unor condiţii financiare și tehnice, calitatea lucrărilor executate etc. Din cadrul organismului respectiv ar fi necesar să facă parte reprezentanții patronatelor, ministerului de resort, Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), învăţământului universitar, diverselor asociaţii profesionale etc. Ceea ce este important de precizat este că autoritatea ar trebui să beneficieze de sisteme de control, de reclamaţii și de soluţionare a problemelor. "Sistemul de certificare a firmelor din construcţii nu constituie o inovaţie a noastră, el fiind aplicat în multe state europene, deși nu există o legislaţie unitară la nivel comunitar din acest punct de vedere. De exemplu, există ţări unde aplicarea sa este voluntară, după cum în altele aceasta este obligatorie pentru cazurile în care companiile participă la licitațiile pentru lucrări finanţate din fonduri publice. Un astfel de model, cum este cel din urmă, ar fi util și pentru România, unde riscul seismic ridicat impune adoptarea unor măsuri de precauţie. Din păcate, în domeniu nostru există în prezent multe firme care nu respectă cerinţele minime pentru a derula asemenea proiecte. Dacă situaţia s-ar schimba în sensul propus de noi și ar apărea acest sistem de certificare tehnico-profesională, la lucrările publice, de exemplu, nu ar mai putea lua parte la licitaţii companii care nu demonstrează că beneficiază de aportul unui personal de specialitate. Sistemul include un registru naţional online, care permite accesul liber la informaţii de interes public, referitoare la situaţia profesională și competenţele unor firme din domeniu, astfel încât toţi beneficiarii, indiferent de statut, să poată alege constructorul în cunoștinţă de cauză. Autoritățile publice au un rol bine definit în schema respectivă, ISC fiind chemat, de pildă, să efectueze toate verificările necesare pe linie de calitate. De asemenea, Ministerul Dezvoltării - reprezentând autoritatea de reglementare pentru sectorul construcţiilor - face propunerile legislative și are atribuții mai ales în domeniul respectării legalităţii în domeniu", au afirmat oficialii patronatului. În conformitate cu OUG nr.6/2018, s-a instituit deja obligativitatea înființării unui astfel de sistem, însă până în prezent nu au fost stabilite normele metodologice de aplicare a sa.
Calitatea în construcţii, un obiectiv ce trebuie urmărit permanent
Pe segmentul de tâmplărie termoizolantă, lucrurile au evoluat mai rapid, ceea ce a permis elaborarea certificatului profesional pentru companii. Aceasta constituie, de asemenea, o contribuție importantă pe care PPTT o are la consolidarea industriei de tâmplărie termoizolantă din România. Baza legală a documentului este reprezentată de legea nr. 10/1995 referitoare la calitatea în construcții, unde se stipulează, la capitolul al doilea, că "certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare și/sau consultanță în construcții ..., care execută lucrări de construcții, precum și perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor ..." sunt elemente definitorii ale calității lucrărilor. De altfel, în cadrul OUG nr.6/2018 se precizează "obligativitatea operatorilor economici care acționează pe piața construcțiilor de a obține, anterior desfășurării activității, certificarea în domeniu, fapt ce impune instituirea unui mecanism de certificare, care face obiectul unor demersuri cu privire la crearea unei platforme privitoare la Registrul național al certificărilor în construcții ... ce va asigura interoperabilitatea datelor referitoare la criterii juridice-administrative privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, legalitatea funcționării, solvabilitatea, achitarea taxelor și impozitelor, criterii economico-financiare privind justificarea capacității financiare și economice și criterii tehnice privind condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite ...". În prezent, sistemul include verificări ale îndeplinirii criteriilor menționate anterior de către Comisia Tehnică de Certificare Profesională a PPTT. Pentru certificare, este necesară obținerea unui cuantum de minimum 240 de puncte, din care 130 pentru cerințele spațiului de producție, 50 pentru personal și 60 pentru respectarea criteriilor de calitate.
Certificatul este emis de FPSC, se acordă pentru fiecare tip de producție în parte și se reînnoiește o dată la trei ani. Conform propunerilor actuale, odată ce sistemul de certificare va fi generalizat la nivelul întregului sector al construcțiilor, documentele emise pentru companiile din domeniul tâmplăriei își vor păstra valabilitatea.
Protecţia la foc, un subiect aflat în dezbateri și care își așteaptă soluţionarea
Pe segmentul securității la incendiu, reprezentanţii PPTT subliniază că, în mod normal, normativul P118-1/1999, ce reglementează încă acest aspect, ar fi trebuit să fie la rândul său actualizat periodic, pentru a fi în concordanță cu legislația europeană în vigoare, pe de o parte, precum și cu tehnologiile moderne care s-au dezvoltat de la data intrării în vigoare a normativului în discuție și până în prezent, pe de altă parte. În prezent, P118 pune accent, în principal, pe metodele pasive de prevenire a incendiilor. Consecința conceptului respectiv se reflectă în stabilirea unor cerințe de combustibilitate impuse majorității elementelor pentru construcții, care sunt dublate, de foarte multe ori, de rezistența la foc. Din punctul de vedere al experților PPTT, multe dintre respectivele cerințe intră în contradicție cu altele, care sunt legate de siguranța în exploatare a elementelor de tâmplărie, indiferent dacă este vorba despre pereți cortină, uși, ferestre sau pereți vitraţi de compartimentare. Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că, la momentul elaborării și intrării în vigoare a normativului P118-99, la nivel european nu exista încă o legislație comună cu privire la testarea și clasificarea produselor pentru construcții atât din punct de vedere al rezistenței la foc, cât și din cel al reacției la foc. De asemenea, la data elaborării normativului, toți specialiștii din domeniu considerau că un element care se încadrează în clasa de combustibilitate la foc C0 (în prezent clasă de reacție la foc A1), adică incombustibil, rezistă expunerii la foc timp 15 minute. De aici a apărut cerința de rezistență la foc de 15 minute pentru foarte multe elemente de construcție care nu prezintă caracteristici de portanţă, ceea ce este anormal. Eforturile depuse de-a lungul anilor de echipele de experţi ale patronatului au fost intense, însă, din păcate, nu s-au materializat într-o modificare constructivă a legislaţiei. Din diferite motive, de cele mai multe ori birocratice, s-au justificat decizii de amânare, ajungându-se la o situaţie de nedorit, în care securitatea la incendiu să fie deficitar reglementată în România, inclusiv pe segmentul tâmplăriei termoizolante, după cum se arăta anterior. PPTT și-a demonstrat deja dorinţa, precum și capacitatea de a contribui, prin aportul specialiștilor săi, la actualizarea normei în cauză - demers ce ar fi, fără discuţie, în beneficiul companiilor membre, precum și al întregii societăţi, dacă se au în vedere avantajele ce decurg dintr-o legiferare responsabilă și avizată a acestui domeniu extrem de sensibil.
C47 - normativul de sticlă pentru construcţii care pune România pe harta statelor dezvoltate
Pe segmentul de sticlă pentru construcții, în schimb, 2021 a marcat o performanță notabilă, prin adoptarea normativului C47, până la intrarea sa definitivă în vigoare fiind necesar doar un ultim aviz din partea experţilor Comisiei Europene, care, conform experienţei curente, constituie mai degrabă o simplă formalitate, având în vedere faptul că documentul a fost atent analizat specialiștii autorităţii de reglementare din România. Meritele pentru elaborarea C47 aparţin în totalitate membrilor PPTT, care au activat în cadrul Comitetului Tehnic pentru Sticlă și Geam Termoizolant din cadrul patronatului și din care fac parte Valentin Petrescu - președinte al organizaţiei și administrator al companiei Valras Prod, Leon Buzatu - Saint-Gobain Glass România, respectiv Dragoș Matei - AGC Flat Glass România.
Experienţa tehnică a acestor specialiști și legăturile lor nemijlocite cu producţia de sticlă arhitecturală și vitraje au constituit garanţia unei abordări nepărtinitoare, toate eforturile depuse fiind ghidate de dorinţa de a asigura o abordare corectă și o aliniere a practicilor industriale din România la cele existente în statele dezvoltate ale lumii. Prin adoptarea acestui normativ, România a reușit intrarea în lumea civilizată, inclusiv din punctul de vedere al produselor din sticlă pentru construcţii, noua normă asigurând o calitate corespunzătoare lucrărilor care se vor realiza în viitor folosind astfel de produse. Cel mai important element stabilit de C47 este al responsabilităţii pentru caracteristicile produsului finit. De acum înainte, pentru comportamentul în exploatare al geamului inclus în ansamblul de tâmplărie este responsabilă compania care produce ferestrele sau, după caz, expertul care realizează proiectul. Aceste entități vor avea obligaţia să integreze materiale conforme cu aplicaţiile specifice și să nu se mai ghideze exclusiv după principiul preţului celui mai mic. De exemplu, în cazul unei școli, având în vedere aspectul precizat anterior, nu va mai fi posibilă instalarea unui pachet vitrat simplu 4-16-4 float Low-E, ci, din cauza exigenţelor de securitate, producătorul de tâmplărie - dată fiind noua sa postură de responsabilitate - va impune comanda unor produse cu sticlă securizată, laminată etc. "Este un pas uriaș înainte în ceea ce privește calitatea construcţiilor și sperăm ca aceasta să constituie o simplă etapă, urmată de altele, în cadrul procesului de creștere a performanţelor în industria de profil din România", a afirmat Valentin Petrescu.
Articol preluat din Revista Fereastra, editia din noiembrie-decembrie 2021, www.fereastra.ro