PPTT contribuie la legislaţia de performanţă energetică a clădirilor

În ultimii ani, Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT) s-a implicat activ într-o serie de proiecte de modificare a legislației referitoare la domeniul său de activitate, încercând în acest fel să-și sprijine atât membrii proprii, cât și celelalte companii active din branșă, prin asigurarea unor condiții mai bune de desfășurare a operațiunilor curente. Eforturile membrilor comisiilor tehnice au fost susținute, concretizându-se prin efecte utile vizibile, indiferent de domeniul abordat. Acest succes a fost posibil grație implicării puternice a experților PPTT, care, cu sprijinul altor specialiști din industrie, au reușit să-și impună punctul de vedere și să creeze astfel condițiile necesare unei dezvoltării armonioase și pe termen lung a firmelor din domeniu. Un exemplu reprezentativ din acest punct de vedere este constituit de modificările aduse reglementării intitulate "Metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor".

Normele naţionale trebuie să fie în acord cu legislaţia europeană
În mod concret, PPTT propune revizuirea metodologiei curente, elaborând totodată o serie de comentarii și realizând exemple de aplicare. În prezent, documentul se află în faza de lucru, așteptându-se opiniile, observațiile și propunerile membrilor patronatului, după care acesta va fi înaintat direcției tehnice Serviciul de Reglementări în Construcții, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Un exemplu reprezentativ în ceea ce privește coeficientul de transfer termic aferent ansablurilor exterioare de tâmplărie termoizolantă pentru clădirile cu un consum energetic aproape nul (NZEB) este constituit de propunerea realizată de ministerul de resort de stabilire a unei valori de 0,9 W/mpK. PPTT, respectând principiile transparenței, îi invită pe această cale toți competitorii din branșă să își spună punctul de vedere, pentru a ajunge la o valoare unanim agreată. De precizat faptul că activitatea în cauză este extrem de importantă, având în vedere metodologia comunitară de lucru, ce presupune ca statele membre ale UE să notifice Comisiei Europene (CE) proiectele legislative naționale cu privire la produse și servicii. Ulterior, CE analizează documentele respective, pentru a stabili compatibilitatea cu legislația comunitară. TRIS (The Technical Regulation Information System) este portalul în care fiecare reglementare este publicată pentru o perioadă de trei luni, pentru a primi avizul proiectanților, producătorilor sau autorităților din UE.
Deja demersul actual se află la faza a III-a, primul set de modificări fiind transmis autorităților de resort în luna iulie 2018. În continuare, sunt prezentate câteva aspecte esențiale ale formei actuale a reglementării.
 
Definiţii ale obiectului normativului și principalilor parametri utilizaţi
Astfel, în cadrul Capitolului 1, este definit obiectul metodologiei, ca fiind constituit de: evaluarea și certificarea performanței energetice a clădirilor pentru diverse categorii de imobile noi și existente - construcții rezidențiale unifamiliale/colective, clădiride birouri, de învățământ, spitale, creșe, policlinici, hoteluri și restaurante, clădiri pentru activități sportive și imobile pentru servicii de comerț en-gros și cu amănuntul, clădiri cu alte destinații și tip de ocupare la care sunt asigurate cel puțin încălzirea, apa caldă de consum și iluminatul, precum și apartamente; auditarea energetică a clădirilor care urmează a fi modernizate din punct de vedere energetic; stabilirea de cerințe minime de performanță pentru clădirile existente și clădirile noi, cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB); definirea măsurilor și pachetelor de măsuri uzuale care pot fi aplicate pentru creșterea performanței energetice a clădirilor/unităților de clădire existente și stabilirea modului de cuantificare a costurilor asociate acestor măsuri; prezentarea cerințelor minime de performanță energetică pentru imobilele rezidențiale și nerezidențiale, existente renovate sau pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În ceea ce privește anvelopa unei construcții, aceasta este privită ca "totalitatea elementelor perimetrale care delimitează  spațiul interior al unei clădiri de mediul exterior și, dacă e cazul, de spațiile neîncălzite/neclimatizate sau mai puțin încălzite/climatizate". De asemenea, pentru zona termică se precizează că ea reprezintă acea "parte a clădirii cu condiții suficient de uniforme ale mediului interior (temperatură, radiație solară, aporturi interne) pentru a permite calculul unui bilanț termic, conform procedurilor din standardele PEC".

Performanţa energetică și auditul, în toate ipostazele celor două noţiuni
Foarte importantă este, de asemenea, clarificarea unor termeni esențiali, cum ar fi:
  • Audit energetic al clădirii/ grupului de clădiri - totalitatea activităților specifice, inclusiv elaborarea raportului de audit energetic, prin care se obțin date despre consumul energetic al unei clădiri/unități de clădire/grup de clădiri existente, se identifică soluțiile rentabile de economisire a energiei prin creșterea performanței energetice, se cuantifică economiile de energie și se evaluează eficiența economică a soluțiilor propuse, estimând costurile și durata de recuperare a investiției.
  • Certificat de performanţă energetică – document tehnic legal care indică performanța energetică calculată în condiții prestabilite de confort a obiectivului evaluat (clădire, unitate de clădire, apartament). Documentul trebuie elaborat conform prezentei metodologii de calcul și cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii echivalente de CO2. Pentru clădirile existente certificatul include în anexă și măsurile recomandate atât pentru reducerea consumurilor energetice cât și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în consumul total.
  • Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB-nearly zero energy building) - construcție cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit, în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021 (după 2031 proporția minima de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a guvernului, conform prevederilor din legea 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare).
  • Factor echivalent de emisii de CO2 – cantitatea echivalentă de dioxid de carbon emisă în timpul desfășurării unui proces (cum ar fi arderea unui combustibil) prin care o resursă primară devine utilizabilă sub formă de energie la un consumator final; poate include emisiile echivalente în CO2 ale altor gaze cu efect de seră [kgCO2/kWh].
  • Rata de energie primară din sursă regenerabilă (RER) - proporția de energie primară furnizată din surse regenerabile (pentru toți agenții/vectorii energetici) aflate la fața locului, în apropiere sau la distanță, din valoarea energiei primare totale furnizată clădirii (pentru toți agenții/vectorii energetici).
  • Indicator de performanţă energetică a clădirii/ unităţii de clădire/apartamentului (indicator PEC) - mărime calculată (sau măsurată), care definește o caracteristică energetică a unui obiectiv evaluat; indicatorii PEC sunt utilizați pentru încadrarea în clase, pentru verificarea respectării cerințelor specifice și/sau pentru completarea certificatului de performanță energetică. Un indicator PEC se poate referi atât la performanța energetică globală (pentru toate utilitățile), cât și la cea parțială (pentru o anumită utilitate).
  • Performanţa energetică a clădirii /apartamentului - energia estimată prin calcul (sau consumată efectiv), în condițiile utilizării în condiții de confort și siguranță de către ocupanții clădirii/unității de clădire/apartamentului, cu respectarea tuturor cerințelor minime de confort privind încălzirea, utilizarea apei calde de consum, răcirea, ventilarea și iluminatul. Performanța energetică a clădirii se determină în România conform prezentei metodologii de calcul și se exprimă prin mai mulți indicatori numerici (consumuri specifice) care se calculează luându-se în considerare caracteristicile tehnice ale clădirii și ale instalațiilor (sistemele tehnice), factorii climatici exteriori de calcul energetic, condițiile interioare minime de confort, sursele de producere a energiei consumate, alți factori care influențează necesarul și, în final, consumul de energie.
  • Performanţă energetică a clădirii de referinţă - în cazul categoriilor de clădiri noi sau existente, mai puțin categoria de clădiri cu alte funcțiuni, este performanța energetică a unei clădiri virtuale având aceleași caracteristici geometrice ca și clădirea reală, cerințele termotehnice minimale ale clădirilor NZEB (conform tabelelor 2.4 și 2.7) și definită din punct de vedere energetic și al nivelului de poluare prin valorile consumului total de energie primară, respectiv emisiile echivalente de CO2, conform tabelului 2.10a; în cazul clădirilor cu alte funcțiuni, noi sau existente, termenul respectiv desemnează performanța energetică calculată cu datele geometrice (ajustate sau nu) ale clădirii reale, cu cerințele termotehnice minimale aferente clădirilor NZEB (conform tabelelor 2.4 și 2.7), inclusiv cele privind confortul higrotermic, echipată cu sisteme virtuale predefinite de utilități, fiind predefinit inclusive modul de utilizare (condițiile de confort și scenariile de utilizare). Performanța energetică a clădirii de referință este utilizată pentru completarea certificatului de performanță energetică și pentru verificarea conformității cu cerințele regulamentare.
  • Performanţă energetică după execuţie - performanță energetică calculată cu datele tehnice ale clădirii după finalizarea procesului de construire/renovare energetică (înainte sau după începerea exploatării), respectiv la recepția la terminarea lucrărilor, luând în calcul și date regulamentare privind modul de utilizare. Aceasta reprezintă consumul anual de energie al unei clădiri construite, calculat în condiții standard de utilizare. În prezenta metodologie, s-a adoptat varianta determinării performanței energetice calculate a unei clădiri/unități de clădire/apartament, în condiții standard de utilizare.
  • Raport de audit energetic - document elaborat în urma desfășurării activității de auditare energetică a clădirii, care conține descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice și energetice ale clădirii/unității de clădire și, acolo unde este cazul, a măsurilor propuse pentru creșterea performanței energetice a clădirii/unității de clădire și instalațiilor interioare aferente acesteia, precum și a principalelor concluzii referitoare la eficiența economică a aplicării măsurilor propuse și durata de recuperare a investiției.
  • Valoare de referinţă - valoarea reglementată sau calculată cu care se compară un indicator energetic; aceasta poate să fie fixă pentru anumite tipuri de clădiri sau pentru anumite caracteristici energetice, sau poate fi variabilă.
Cunoașterea exactă a acestor definiții este de o reală importanță, pentru a evita confuziile și a asigura o înțelegere mai bună a metodologiei, în vederea obținerii rezultatelor dorite.
 
Factor solar, transmitanţe termice liniare, coeficienţi de transfer termic
În cadrul celui de-al doilea capitol, se menționează că, printre elementele componente ale anvelopei unei clădiri, se numără "elemente vitrate, care permit transmisia luminii și al căror factor de transmisie luminoasă TL este mai mare de 0,05 (componentele transparente sau translucide ale pereților exteriori și acoperișurilor – tâmplăria exterioară, pereții vitrați și luminatoarele)". Dintre zonele cele mai vulnerabile, unde apare fenomenul de punte termică, este amintit inclusiv conturul tâmplăriei exterioare (delimitat de buiandrugi, solbancuri și glafuri verticale). În ceea ce privește definirea clădirilor NZEB, acestea sunt considerate construcțiile cu o performanță energetică foarte ridicată, caracterizată de un consum de energie pentru asigurarea performanței energetice foarte scăzut, aproape egal cu zero, acoperit inclusiv cu energie din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, în proporție de minimum 30%. La aceste tipuri de clădiri, o atenție deosebită se acordă următoarelor aspecte: prevederea straturilor termoizolante continuu pe conturul anvelopei clădirilor; asigurarea unor detalii de îmbinare a elementelor care alcătuiesc anvelopa termică astfel încât influența punților termice, cuantificată prin transmitanțele termice liniare și punctuale, să fie atenuate (valoarea transmitanței termice liniare medii la nivelul anvelopei clădirii ᴪmed < 0,15 W/mK); montarea corespunzătoare în peretele opac și a tâmplăriei exterioare performante, în scopul minimizării efectului de punte termică; minimizarea infiltrațiilor (scurgerilor) de aer prin zonele neetanșe ale clădirii, respectiv prevederea unui strat continuu de etanșare la aer. În cazul clădirilor rezidențiale, pentru elementele vitrate care fac parte din anvelopă pe lângă transmitanța termică corectată maximă a acestora (a cărei valoare propusă a fost de 0,9 W/mpK, conform precizărilor anterioare), este necesară și cerința de alegere a unui factor solar optim - și anume: în cazul în care există sisteme de umbrire exterioare, cu ajutorul cărora se poate regla cantitatea de energie solară incidentă pe vitraj, factorul solar g se recomandă să fie mai mare de 0,50; atunci când se folosesc vitraje cu factor solar g scăzut nu mai sunt necesare elemente exterioare de umbrire. Desigur, acestea sunt doar câteva aspecte incluse în documentul aflat în prezent într-o fază înaintată de elaborare, urmând ca în viitor, în funcție de interesul manifestat pentru un aspect sau altul, să fie publicate o serie de detalii suplimentare, în special cu privire la ansamblurile de tâmplărie termoizolantă.

Articol preluat din Revista Fereastra, editia din octombrie 2021, www.fereastra.ro