Știri

Cu o istorie marcată de provocări, dificultăţi, dar și reușite remarcabile, pe parcursul căreia organizaţia și-a pus puternic amprenta asupra dezvoltării branșei de ferestre din România, Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT) se pregătește de aniversarea a două decenii de activitate. Experienţele din această perioadă, ce se suprapune, până aproape de identitate, cu dezvoltarea industriei locale de profil, nu au fost întotdeauna pe măsura așteptărilor celor câţiva entuziaști care au pornit la un drum atât de anevoios, însă rezultatele obţinute în ultima perioadă sunt în măsură să încununeze eforturile deosebite din ultimii 20 de ani. Fără a beneficia de o tradiţie patronală solidă, cum este cea din statele dezvoltate ale Europei, ce facilitează purtarea dialogului tripartit guvern - patronat - sindicate în condiţii optime pentru deţinătorii de capital care sunt principalii susţinători ai bugetelor publice, PPTT a reușit să depășească toate obstacolele și, de pe poziţia sa de membru fondator al Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcţii (FPSC), să contribuie în mod direct la obţinerea unor avantaje nete pentru membrii săi, prin aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018.

 

Desigur, acesta a constituit doar punctul culminant al unei agende pline, de altfel, de performanţe notabile, dacă ar fi amintite doar contribuţia semnificativă la procesele de standardizare naţională, europeană și internaţională prin calitatea de membru al asociaţiei naţionale de standardizare ASRO (care s-a concretizat prin participarea la activitatea unor comisii de specialitate, elaborarea de ghiduri de bune practici în domeniul tâmplăriei termoizolante și a unor manuale de instrucţiuni pentru montajul produselor de sticlă în construcţii, stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor prin HG nr. 622/2004, monitorizarea legislaţiei naţionale etc), certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici din domeniu, realizarea de specializări și perfecţionări pentru angajaţi, participarea la proiecte majore finanţate din fonduri europene (cum ar fi BUILD UP Skills QualiShell sau proiectul „Califi că-te! Dă-ţi o șansă la o viaţa mai bună!”) etc. De asemenea, PPTT a stabilit relaţii de colaborare cu asociaţii similare din Ungaria (M.M.A.E.), Germania (V.F.F.) și Franţa (FFPV), pentru realizarea unor schimburi reciproce de experienţă, care să asigure reprezentarea în condiţii optime a intereselor membrilor patronatului.

 

Pandemia a însemnat, inclusiv pentru organizaţia patronală din România, o reală provocare, prin dimensiunile greu de anticipat ale efectelor negative exercitate asupra industriei de profil, căreia i-a afectat, în mod direct, rezultatele atât pe plan naţional, cât și internaţional. „Criza sanitară pe care o traversăm în prezent a avut, desigur, un impact direct asupra activităţilor specifice pe care le desfășurăm în mod curent, prima modificare majoră generată de acest eveniment neprevăzut concretizându-se prin obligativitatea păstrării distanței fizice. Acesta a dus la anularea conferinţelor și workshop-urilor noastre, care, pe lângă aspectul de informare cu privire la noutăţile tehnice, tehnologice și legislative, au avut inclusiv o importantă latură de comunicare, reflectată în interrelaţionarea dintre membrii patronatului și reprezentanţii altor companii care au luat parte la evenimentele respective. De asemenea, au fost sistate majoritatea vizitelor la firmele de profil care fac parte din PPTT, precum și la potenţialii membri ai patronatului. În acest context special, am optat pentru aplicarea soluţiilor online de videoconferinţă, pentru a asigura întâlnirile respective, precum și ședinţele Consiliului Director al PPTT”, a arătat Valentin Petrescu, președinte al patronatului. De asemenea, PPTT și-a intensificat prezenţa pe cele mai populare platforme online de afaceri și socializare, acestea constituindu-se în instrumente utile și eficiente, capabile de a facilita comunicarea într-o perioadă marcată de restricţii, incertitudine și lipsă de vizibilitate.

 

„Suntem convinși că am reușit să ne susţinem în mod adecvat membrii afectaţi de măsurile de carantină, în acest sens având un aport direct la modificările legislative realizate cu ocazia pandemiei și la măsurile excepționale stipulate în decretul privind instituirea stării de urgenţă’’, a subliniat Lőrincz Barnabás, director executiv al patronatului.

Contribuţia respectivă s-a concretizat prin:

• modificarea articolului XI din decret și extinderea domeniilor pentru care a fost emis certificatul de situaţii de urgenţă, permiţând, astfel, plata indemnizaţiilor în condiţiile diminuării încasărilor sau veniturilor aferente lunii anterioare depunerii certificatului, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor sau veniturilor din perioada ianuarie-februarie 2020;
• simplificarea sistemului de emitere a certificatului de situaţii de urgenţă (CSU) și modificarea sistemului de plată a șomajului tehnic, astfel încât angajaţii să nu fie nevoiţi să plătească aceste indemnizaţii și să recupereze ulterior sumele respective;
• extinderea obiectului de activitate al Casei Sociale a Constructorilor (CASOC), astfel încât să asigure protecţia salariaţilor din activitatea de construcţii și de producere a materialelor în perioada întreruperii activităţii din cauza stării de urgentă decretate la nivel naţional. Mai mult, CASOC asigură formarea profesională continuă a salariaţilor din aceste sectoare de activitate.

Alte propuneri menite a limita efectele negative ale crizei medicale se referă, printre altele, la: acordarea de bonusuri de 10% pentru toate taxele plătite la timp de către firme; asigurarea unei discipline a plăţilor către antreprenori și furnizori; definirea unor măsuri care să compenseze scăderea exporturilor; stabilirea unor direcţii clare de investiţii pe termen scurt și mediu; urgentarea procesului de stabilire a normelor metodologice pentru OUG nr. 29/2020, prin stabilirea unor norme de creditare simplificate către bănci, care să faciliteze accesarea creditelor de cât mai multe firme care au nevoie de capital de lucru sau investiţii; accelerarea procedurilor de plată pentru lucrările executate; susţinerea eforturilor de digitalizare a domeniului proiectării; menţinerea facilităţilor oferite de OUG nr. 114/2018 pentru companiile din construcţii etc. Toate acestea arată preocuparea PPTT pentru buna desfășurare a operaţiunilor din domeniu și pentru sprijinirea intereselor companiilor active în branșă, care constituie veritabili piloni ai pactului european Green Deal la care ţara noastră a aderat deja și în cadrul căruia ansamblurile performante de tâmplărie termoizolantă au un rol major în limitarea transferului termic și, implicit, în anularea amprentei de carbon.

 

„De asemenea, în colaborare cu alte nouă asociații profesionale și patronale importante din domeniul eficienței energetice a clădirilor, reprezentând sute de companii importante din România, precum și zeci de mii de specialiști din rândul arhitecților, inginerilor și auditorilor energetici, am cerut Guvernului României să aloce minimum patru miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor din cele 30,5 miliarde pe care ţara noastră le poate accesa cu ajutorul Planului de Redresare și Reziliență care trebuie trimis Comisiei Europene în perioada următoare”, a mai menţionat directorul executiv al PPTT. Astfel, reprezentanţii Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAEC), Asociației Inginerilor de Instalații din România (AIIR), Asociația Cluster pro-nZEB, Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), Energy Policy Group, Asociației QETICS, Ordinului Auditorilor Energetici din România (OAER), Patronatul Societăților de Construcții (PSC) și Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), alături de PPTT, au transmis autorităţilor un document ce include principalele șapte avantaje pe care o asemenea abordare le-ar genera - și anume: impactul major exercitat în economie de investiţiile în eficientizare energetică (fiecare euro alocat returnează alţi 4 euro); generarea a 20.000 de noi locuri de muncă până în 2030; scăderea facturilor pentru populaţie; susţinerea industriei naţionale; respectarea angajementelor legale și politice asumate de România; reducerea considerabilă a fenomenului de poluare; creșterea calităţii vieţii, a confortului termic și acustic din locuinţe. De altfel, Comisia Europeană (CE) a stabilit deja criteriile pentru alocarea acestor fonduri, conform cărora 37% din sumele totale, echivalând cu 11,3 miliarde de euro, vor trebui cheltuite pentru proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a răspunde cerințelor Green Deal. În prezent, clădirile reprezintă cel mai mare consumator de energie la nivel european, cu o pondere de 40%, precum și cea mai importantă sursă de emisii de gaze cu efect de seră (36% din total) - mai mult decât oricare alt sector economic.

 

Pentru perioada următoare, planul de acţiune al PPTT a fost detaliat de Valentin Petrescu, acesta arătând că „dorim să punem accent pe aprobarea normativului C-47 referitor la vitrajele termoizolante și pe consultarea colectivului de elaborare al normativul P118-1 de protecţie la incendiu.

De asemenea, vom continua demersurile pentru certificarea companiilor din domeniu. În acest sens, vor fi realizate  mai multe serii de materiale video în care vor fi detaliate problemele curente, pe care le vom identifica pe baza unor chestionare transmise membrilor. Pentru a ne adapta cât mai bine noii paradigme de comunicare digitală, vom realiza pagini oficiale ale organizaţiei pe mai multe platforme moderne, cum ar fi Linkedin, Instagram și altele. Estimăm că actuala criză se va încheia, probabil, la sfârșitul anului în curs în Uniunea Europeană și celelalte ţări dezvoltate din lume, respectiv în anul 2022 în restul ţărilor de pe mapamond, prin utilizarea pe scară largă a vaccinurilor dezvoltate pentru a preveni SARS Cov-2.

Activitatea PPTT se va orienta spre o mai mare utilizare a tehnologiei digitale în relaţia cu membrii și cu autorităţile, concomitent regândind sistemul și modul de organizare a eventualelor evenimente pe teme supuse spre dezbatere membrilor, cu privire la legislaţie sau alte subiecte de interes pentru aceștia”.

 

Articol preluat din Revista Fereastra, editia din ianuarie-februarie 2021, www.fereastra.ro