Știri

Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT) a avut permanent ca preocupare centrală susţinerea fermă a intereselor membrilor proprii, în special în raporturile pe care aceștia le au cu autorităţile publice din România. În ultimele două decenii, progresele au fost mai mult decât evidente, organizaţia profesională reușind, printr-o abordare caracterizată de perseverenţă și profesionalism, să obţină succese notabile în demersurile sale de perfecţionare a mediului de afaceri din România. Prin forţa pe care i-a dat-o asocierea în cadrul Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) - entitate reprezentativă la nivel naţional pentru sectorul construcţiilor civile și industriale – PPTT a repurtat, mai ales în ultimii trei ani, victorii remarcabile în lupta sa ce are ca scop consolidarea industriei de ferestre din România. Desigur, eforturile în direcţia respectivă continuă, însă de această dată având în Guvernul României un partener serios de dialog.

 

În prezent, pe masa de lucru a patronatului se află mai multe subiecte importante, care sunt legate de certificarea profesională a companiilor din domeniul construcţiilor, de adoptarea normativului de geam C47, respectiv de actualizarea normativului de siguranţă la foc a construcţiilor P118. Referitor la certificare, aceasta este o consecinţă firească a acordului pe care FPSC l-a semnat cu autorităţile centrale în urmă cu trei ani și care s-a constituit în fundamentul prevederilor legate de acest domeniu și incluse în celebra OUG nr. 114/2018.

Prin documentul semnat în cadrul ședinţei solemne de guvern care a avut loc în Sala Unirii din Cetatea Alba Carolina - Alba Iulia, sectorul construcţiilor a fost declarat prioritar și domeniu de importanţă naţională pentru economia românească pentru un interval de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019. Imediat după aceea, patronatul a lansat către guvern invitaţia de a reînnoi protocolul de cooperare cu privire la adoptarea legislaţiei necesare certificării tehnico-profesionale a operatorilor din construcţii. Acest plan includea, printre altele, prevederi specifice, cum ar fi: promovarea rapidă a unei legi care să reglementeze problematica respectivă, certificarea pe domenii de activitate, operaţionalizarea acţiunilor prin implicarea asociaţiilor patronale și a instituţiilor de învăţământ, consultarea permanentă între guvern și patronate etc. În perioada imediat următoare, specialiștii din cadrul FPSC și, implicit, PPTT, s-au mobilizat pentru a demara elaborarea noului act normativ, având loc succesive întâlniride lucru în vederea atingerii acestui deziderat.

Referindu-se la acest subiect, Valentin Petrescu, președinte al PPTT a afirmat că „propunerea noastră referitoare la sistemul de certificare a firmelor din construcții are în vedere înființarea unei autorităţi naționale care să evalueze și să certifice firmele, în conformitate cu un set de criterii specifice fiecărui domeniu (proiectare, construcții civile, construcții de drumuri și căi ferate etc.). Aceasta va urmări, printre altele, calificarea profesională a personalui angajat, respectarea unor condiţii financiare și tehnice, calitatea lucrărilor executate etc. Din cadrul organismului respectiv ar trebui să facă parte reprezentanții patronatelor, ministerului de resort, Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), învăţământului universitar, diverselor asociaţii profesionale etc. Ceea ce este important de precizat este că autoritatea ar trebui să beneficieze de sisteme de control, proceduri privind formularea de reclamaţii și de soluţionare a problemelor. Sistemul de certificare a firmelor din construcţii nu constituie o inovaţie a noastră, el fiind aplicat și în multe state europene, deși nu există o legislaţie unitară la nivel comunitar din acest punct de vedere. De exemplu, există ţări unde aplicarea sa este voluntară, după cum în altele aceasta este obligatorie pentru cazurile în care companiile participă la licitațiile pentru lucrări finanţate din fonduri publice. Un astfel de model, cum este cel din urmă, ar fi util și pentru România, unde riscul seismic ridicat impune adoptarea unor măsuri de precauţie.

Din păcate, în domeniu activează la momentul actual multe companii care nu respectă cerinţele minime pentru a derula asemenea proiecte.

Dacă situaţia s-ar schimba în sensul droit de noi și ar apărea acest sistem de certificare tehnico-profesională, la lucrările publice, de exemplu, nu ar mai putea lua parte la licitaţii companii care nu demonstrează că au angajat personal de specialitate. În cazul beneficiarilor privaţi, riscul este asumat de aceștia. Sistemul include un registru naţional, disponibil online, care permite accesul neîngrădit la informaţii de interes public, referitoare la situaţia profesională și competenţele unor firme din domeniu, astfel încât toţi beneficiarii, indiferent de statul acestora să poată alege constructorul în cunoștinţă de cauză. Desigur, statul are un rol bine definit în schema respectivă, ISC fiind chemat, de pildă, să efectueze toate verificările necesare pe linie de calitate. De asemenea, Ministerul Dezvoltării - reprezentând autoritatea de reglementare pentru sectorul construcţiilor, face propunerile legislative și are atribuții mai ales în domeniul respectării legalităţii în domeniu”.

 

De altfel, în România certificarea activităţii din domeniul construcţiilor are o bază legală solidă. Astfel, în cadrul legii nr. 10/1995, se stipulează la art. 9, literele m) și n) că „sistemul calităţii în construcţii se compune din: ... certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare și/sau consultanţă în construcţii, respectiv certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de construcţii”.

De asemenea, în legea achiziţiilor publice (nr. 98/2016), la art. 201 se menţionează că „prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi se stabilesc modalităţi de certificare sau includere pe liste oficiale, la nivel naţional, a operatorilor economici care optează pentru un sistem de certificare”. Totodată, la art. 235 se arată că „pentru proiectele de infrastructură de transport transeuropean situate pe reţeaua de transport (TEN-T) Centrală (Core) și Globală (Comprehensive), astfel cum este aceasta definită de prevederile art. 9 alin. (1) și ale art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului și al Consiliului European din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport și de abrogare a deciziei nr. 661/2010/UE, precum și drumurile de legătură și variantele ocolitoare ale localităţilor urbane, modalitatea de certificare a situaţiei economice și financiare, precum și a capacităţii tehnice și profesionale a operatorilor economici participanţi în cadrul procedurilor de achiziţie publică va fi reglementată prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Transporturilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi” și „în sensul dispoziţiilor alin. (1), modalitatea de certificare a situaţiei economice și financiare și a capacităţii tehnice și profesionale a operatorilor economici se referă la reglementarea unui sistem de certificare destinat procedurilor de achiziţie publică pentru proiectele de infrastructură de transport trans-europene în vederea îndeplinirii de către operatorii economici a criteriilor de calificare și selecţie”. În plus, HG 395/2016, incluzând normele de aplicare a legii menţionate anterior, prevede, printre altele, că „în aplicarea art. 201 ... certificarea operatorilor economici, respectiv includerea lor în cadrul unor liste oficiale se realizează pe sectoare de activitate cum ar fi, fără a se limita la, lucrări de construcţii civile, drumuri, infrastructură apă uzată.

Metodologia de realizare a certificării prevăzute la alineatul anterior se stabilește prin ordin comun emis de instituţia ce reglementează domeniul specific de activitate pentru care se elaborează lista oficială de operatori economici agreaţi, împreună cu ANAP, modul de gestionare al acestor liste urmând a se stabili în condiţiile legii”.

 

Acţiunea hotărâtă a patronatului s-a materializat la mijlocul anului 2019 prin elaborarea proiectului de ordonanţă care să reglementeze în mod unitar toate aspectele legate de certificare. Documentul prevede, printre altele, înfiinţarea Asociaţiei Române de Certificare a Operatorilor din Construcţii (ARCOC) - organizație non profit, autonomă, cu personalitate juridică, de drept privat, de interes public general, fără scop patrimonial și buget propriu de venituri și cheltuieli, cu sediul în municipiul București. Regulamentul de funcţionare a acesteia impune, conform proiectului, „accesul neîngrădit și nediscriminatoriu la piață al tuturor operatorilor economici din industria construcțiilor. Fiecare operator economic, care îndeplinește condițiile legale și criterial juridico-administrativ și care va solicita certificarea, va fi certificat, iar clasificarea lui va fi stabilită în funcție de capacitatea și capabilitatea acestuia reieșite din încadrarea în celelalte două criterii de certificare, respectiv criterial tehnic și criteriul economico-financiar”. Tot documentul respectiv mai stipulează atribuţia ARCOC de înfiinţare a ROICON (Registrul digital al operatorilor economici din industria construcţiilor), necesar pentru derularea proceselor de certificare a operatorilor economici din industria construcțiilor și înregistrarea certificatelor de calificare tehnico-profesională a operatorilor economici din industrie. Practic, se prevede ca certificarea calificării tehnico-profesionale a firmelor de construcții să fie obținută prin înregistrarea în ROICON, pe baza procedurilor cuprinse în regulamentul RC, iar la expirarea termenului de valabilitate a certificatului respectiv, operatorul economic din industria construcţiilor să poată cere prelungirea sa pentru o nouă perioadă. De asemenea, ordonanţa descrie o serie de fapte contravenţionale, printre care: efectuarea uneia sau mai multor activităţi de către o asociere de operatori economici din industria construcţiilor, fără certificat de calificare tehnico-profesională corespunzător sau cu certificatul suspendat, revocat sau expirat; contractarea de către beneficiarii activităţilor din industria construcţiilor a serviciilor operatorilor economici fără certificat sau cu certificatul suspendat, revocat sau expirat; neaducerea terenului sau construcţiei la starea iniţială de către investitor în mod solidar cu operatorul economic din industria construcţiilor care a efectuat activităţile specifice; împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea inspecţiei, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea certificatului și a documentelor justificative care atestă îndeplinirea criteriilor prevăzute de lege. Deși include prevederi foarte utile pentru industria de profil, din păcate, transpunerea în formă legală a acestui proiect a fost amânată în august 2019, prin OUG nr.18/2019 care prevedea prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr.163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 561 din 25 iulie 2016, referitor la intrarea în vigoare a măsurilor prevăzute la art.9 lit. m), n) și o), din Legea nr.10/1995.

 

Aceasta nu a adus însă cu sine o renunţare a patronatului la obiectivele pe care și le-a stabilit, dimpotrivă în perioada care a urmat fiind accelerate acţiunile care au vizat readucerea în atenţia executivului de la București a problemei certificării companiilor din construcţii. Astfel, în 2019 și 2020 au avut loc numeroase întâlniri la Ministerul Transporturilor, în care oficialii FPSC au prezentat schematic propunerea de act normativ descrisă anterior, care a fost trimisă deja la MDRAP. Oficialii Guvernului au admis, de asemenea, că introducerea sistemului de certificare trebuie să transmită mesajul clar că operatorul care se angajează să execute lucrări la infrastructura de transport de interes național trebuie să respecte statul român. Totodată aceștia au arătat că sistemul trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului construcțiilor ca și la formarea forței de muncă.

Deși pandemia Covid-19 a adus pe masa executivului alte priorităţi, după instalarea noii puteri politice în România și stabilirea organigramelor din cadrul ministerelor responsabile de implementarea măsurilor legislative propuse de FPSC, se pare că lucrurile au reintrat treptat în normalitate, fiind create premisele ca, în scurt timp, să fie reluate discuţiile pentru soluţionarea rapidă a acestei probleme stringente.

„În urma întâlnirii pe care am avut-o cu titularul portofoliului de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei, Cseke Attila, la data de 11 februarie a.c. avem motive de satisfacţie. Ministrul ne-a mulţumit pentru că l-am informat în ceea ce privește problemele breslei și a declarat că așteaptă și în viitor o deschidere similară din partea noastră, dorind să primească personal detalii legate de certificarea profesională, normativele C47 și P118, formarea CTS-urilor și, în general, de toate dificultăţile cu care ne confruntăm. Acesta ne-a mai asigurat că după numirea secretarilor și subsecretarilor de stat din minister patronatul va fi îndrumat în mod operativ exact către acei responsabili cu soluţionarea problemelor respective”, a subliniat Lőrincz Barnabás, director executiv al PPTT.

 

Articol preluat din Revista Fereastra, editia din martie-aprilie 2021, www.fereastra.ro